Asa cum analistii si deontologii au semnalat deja, scorul obtinut la alegerile locale de catre Partidul National Liberal este unul foarte bun, desi situatia in care s-a aflat pana la alegeri a fost dintre cele mai complexe. PNL a fost supus erodarii naturale, dupa patru ani de guvernare si parasit de partenerul de guvernare, intr-un cabinet minoritar de tipul descris de Kaare Strom ca “guvern majoritar mascat”, adica un cabinet minoritar ce “beneficiaza de un angajament ferm de sustinere din partea unuia sau mai multor partide din legislativ, desi acestea au decis sa nu ocupe portofolii in cabinet”. PNL a mai avut un adversar constant, foarte puternic, in persoana presedintelui statului, Traian Basescu, reprezentat prin intregul sistem de care acesta dispune: procurori obedienti si , evident, Serviciile. In plus, guvernarea sa a incheiat ciclul istoriei procesului de integrare a Romaniei in Uniunea Europeana. Chiar si in toate aceste conditii, scorul partidului a fost foarte mare, ba chiar mai mare decat in urma cu patru ani, la alegerile din 2004.
Conform informatiilor furnizate de BEC, PNL a inregistrat pentru primari un procent de 19,36% in 2008 si 14,12% in 2004, aceasta insemnand o crestere de peste 5%. La consilieri judeteni, PNL a luat 18,21% in 2008, fata de 15,99% in 2004. Si la presedintii de consilii judetene a inregistrat un scor foarte bun, de 19,80%. Aceasi crestere de aproximativ 5% s-a inregistrat si la consiliile locale, de la 15,38% in 2004, la 18,08 in 2008.
Daca tendinta sa de crestere se mentine pana la alegerile parlamentare, atunci PNL va ramane, in continuare un partid foarte important pe scena politica, spre disperarea lui Traian Basescu, caruia nu pot sa nu ii aduc aminte de zicala: “nu mor caii cand vor cainii”.
De fapt, PNL este marele castigator al acestor alegeri locale, deoarece a inregistrat un scor substantial mai mare fata de cota din sondaje si scorul obtinut la alegerile europarlamentare. Daca in sondaje era cotat cu 14%, rezultatele alegerilor l-au ridicat la aproape 20%. Astfel, de la 13,44% in toamna, la o medie de aproximativ 20% pe tara, la toate categoriile (presedintii de consilii judetene, primari, consilieri locali si consilieri judeteni), inseamna o crestere destul de mare, cu 6,56%.
Partidul Democrat a castigat pierzand, fiind astfel marele perdant, in raport cu sondajele, unde se arata ca este sustinut de 36% din populatie. Nici fata de rezultatele de la alegerile europarlamentare nu este castigator, ba chiar a inregistrat o scadere majora de 8 procente. In toamna Pd si Pld au obtinut insumat 36,59%, adica 28,81% si respectiv 7,78%. La alegerile locale sustinerea a scazut la 28%.
Partidul Social Democrat- un cstigator mai mic, a inregistrat o crestere fata de sondaje unde era cotat cu 25%, precum si fata de alegerile europarlamentare. La alegerile europarlamentare a obtinut 23,11% in timp ce la alegerile locale 28%, o crestere de 5%. Un merit deosebit de important pentru Psd l-au avut baronii locali: Marian Oprisan, Radu Mazare, Liviu Dragnea etc, au castigat alegerile cu procente naucitoare pentru adversari.
Astfel, conform rezultatelor alegerilor locale, se prefigureaza acelasi tip de sistem de partide ca la ultimele doua mandate: sistem multipartidist fara partid dominant, aparut ca efect al sisemului de reprezentare proportionala. Aceleasi rezultate arata ca nu au existat efecte clare majoritare, in concordanta cu asa-zisa reforma a sitemului electoral. In linii mari, a ramas inca valabila logica proportionala.
Un fenomen foarte interesant alegerilor locale este faptul ca foarte multe orase mari si-au ales primarul din primul tur de scrutin, Brasov - Gheorghe Scripcaru, Cluj Napoca - Emil Boc, Pitesti - Tudor Pendiuc, Constanta - Radu Mazare, Baia-Mare - Critian Anghel (sunt fan Cristi Anghel :P), Deva - Mircia Muntean, Oradea - Ilie Bolojan (preminatul acestor alegeri, in opinia mea), Piatra-Neamt - Gheorghe Stefan, Timisoara - Gheorghe Ciuhandu, Sibiu - Klaus Johannis. O parte din acestia se afla la conducerea orasului inca din 1992, cum este liberalul Cristian Anghel, ales la al cincilea mandat in Baia-Mare.
De remarcat ca, noul tip de scrutin a dat nastere unui nou fenomen, constand in dispersia puterii. Motivele ar putea decurge din modificarea operata sistemului electoral, care a generat un interes crescut ala mass-media pentru organizarea, desfasurarea si rezultatele alegerilor din teritoriu, dar si dintr-un factor care a crescut artificial interesul pentru liderii locali: este vorba de mijloacele de informare in masa, avide de a intra in posesia unui tablou ca mai fidel al primelor alegeri organizate dupa noul tip de scrutin. Cu alte cuvinte, cresterea vizibilitatii candidatiilor din teritoriu este oarecum fortata de interesul presei, nefiind urmata, in mod necesar, de o crestere exploziva a importantei acestor persoane in cadrul partidului.
Totusi, numeroasele cazuri de primari cu activitate profesionala apreciata ar putea crea un trend, la nivel national, capabil sa mobilizeze tot mai multi primari si presedinti de consilii judetene. Astfel, este posibila o schimbare a conditiilor de obtinere a sustinerii unui partid, punandu-se tot mai mult accentul pe performantele din timpul mandatului. Plecand de la acest lucru, un scenariu pozitiv ar arata in felul urmator: performanta primariilor si consiliilor ar reprezenta, de fapt, mai mult decat succesul unor oameni, ar constitui performanta institutiilor. Guvernarea locala, in conditiile responsabilitatii asumate, ar creste calitatea democratiei. Mergand mai departe cu scenariul, exista posibilitatea sa se creeze grupuri sociale la nivel local, capabile, in timp, sa-si exercite puterea prin intermediul partidelor politice si sa schimbe treptat, clasa politica, centralizata si dominata de un nucleu de oameni din ‘90 si pana astazi.
Cu toate acestea, pot fi identificate si noi surse de conflict, cum este cea dintre primar si presedintele consiliului judetean, daca sunt din partide diferite, in conditiile in care si cel din urma se bucura de aceasi legitimitate directa furnizata de votul cetatenilor.
Un alt fenomen specific acestor alegeri locale il constituie aliantele, la nivel local, intre partide, indiferent de pozitia lor pe esichierul politic. Desi sunt realizate cu prilejul acestor alegeri, in contextul modificarii sistemului electoral, noile forme de colaborare dintre partide sunt, mai degraba, incadrabile efectelor de reprezentare proportionala. In timp ce sistemul majoritar incurajeaza guvernarile monocolore, sistemul proportional determina guvernarile in coalitii largi, multipartide, atasate principiilor de colaborare si consens. Mai mult, formula exemplara pentru localitatile din tara este posibil sa fi fost data de “Alianta penru Timis” formata din Partidul National Liberal, Partidul National Taranesc si Forumul Democrat German din Romania.
In ceea ce priveste strategia de campanie electorala a partidelor, de amintit este faptul ca, in perioada postcomunista, strategia s-a formulat dupa logica confruntarii dintre FSN (PDSR sau PSD) si celelalte partide.Latura inedita a alegerilor locale din acest an a constat in lipsa retoricii confruntarii cu Psd. Nici discursul antisistem sau anticoruptie nu a fost imbratisat de toti candidatii, ci doar de Sorin Oprescu. Avand in vedere rezultattul obtinut de Sorin Oprescu cu acest tip de discurs, inseamna ca electoratul a ramas, in continuare, sensibil la tipul de mesaj distructiv si mai putin la un discurs constructiv, axat pe proiecte si o viziune coerenta, ca cel al lui Marius Nicoara.
In final, daca sondajele aratau o diferenta de aproximativ 10 procente intre cele trei partide, intre PNL si Psd si intre Psd si Pd, la alegeri lucrurile au luat o noua intorsatura, in sensul in care a avut loc o apropiere a partidelor, prin micsorarea semnificativa a diferentelor de sustinere electorala.
PNL si Psd au in comun cresterile de aproximativ 5 procente, ceea ce inseamna ca, la alegerile parlamentare, va fi necesara crearea unei coalitii pentru guvernare deoarce nu cred ca situatia actuala, in care se afla Guvernul (cabinet minoritar, sustinut de o majoritate parlamentara) se mai poate repeta.
Mult dorita reforma electorala nu pare sa fi produs modificari substantiale. Poate ca acestea vor aparea pe parcursul guvernarii locale, fiind posibila o schimbare treptataa clasei politice.
Alegerile locale ne invata doua lectii. Prima: sondajele pot contine uneori erori majore si sunt doar pure directii de orientare, nu date infailibile despre alegerile viitoare. A doua lectie:partidul presedintelui poate scadea in sondaje, iar PNL poate sa creasca.Trebuie doar aplicata strategia potrivita
